Dacă citeşti asta, înseamnă că eu chiar mi-am făcut curaj şi ţi-am trimis-o.Deci, bravo mie.
Nu mă ştii foarte bine, dar tu m-ai ambalat,
iar eu am tendinţa de a mă plânge despre cât de greu e scrisul pentru mine.
Dar asta…asta e cel mai greu lucru pe care a trebuit vreodată să-l aştern pe hârtie.
Nu e nici o modalitate uşoară de a spune asta, trebuie s-o spun direct.
Am întâlnit pe cineva. A fost un accident.
Nu căutam asta. Nu ieşisem la agăţat.
A fost furtuna perfectă. Ea a spus ceva, eu am răspuns.
Apoi, tot ce ştiu e că vroiam să-mi petrec restul vieţii în conversaţia aia.
Iar acum am sentimentul ăsta puternic că ea ar putea fi aleasa.
E complet nebună…într-un fel ce mă face să zâmbesc, uneori tâmp.
E nevoie de multă întreţinere.
Ea eşti tu, Karen.
Astea sunt veştile bune.
Cele proaste sunt că nu ştiu cum să fiu cu tine în momentul ăsta.
Şi asta mă sperie de moarte.
Pentru că dacă nu sunt cu tine acum, am senzaţia că ne vom pierde în lumea.
E o lume mare şi plină de suişuri şi coborâşuri,
iar oamenii ştiu foarte bine să închidă ochii şi să piardă momentul… momentul care putea schimba totul.
Nu ştiu ce se petrece cu noi, şi nu ştiu de ce ar trebui să-ţi pierzi încrederea pentru unul ca mine…
dar, la dracu, parfumul tău mereu îmi aminteşte de casă.
Şi faci şi o cafea excelentă.
Trebuie să se pună şi asta, nu?
Sună-mă.
Al tău, dar nu prea fidel,
Hank Moody.
Da, am ramas vrajita cand am auzit aceasta declaratie. Se prea poate sa stii episodul… Ei s-au cunoscut cand erau in alte relatii, au facut sex, ea a ramas insarcinata, si au ramas impreuna vreo 12 ani. Ea e iubirea vietii lui. Imi place la el ca el crede in asta cu tot sufletul. Ca el simte asta din toata inima. Cu toate ca nu stie sa o arate.
Pentru ca, eu cand am venit in Bucuresti, nu eram asa. Imi pasa. Ma atasam mai repede de oameni, si plangeam mult mai mult.
Cred ca pur si simplu, de cand sunt in Bucuresti imi caut furtuna mea…
E ca si cum ai spune „Cred ca sufletul pereche exista”. Si EXISTA. Eu cred in el.
Deci da, imi caut sufletul pereche.
Si nu, nu e un anunt la matrimoniale.:P
Pana mai acum cateva momente, eram goala in pat, cu laptopul in brate, cu un pahar de vin rosu in stanga.
Toata viata am fost o semivisatoare-semirealista-semisentimentala .
Adica … stiu ca mi-am dorit, sau ca …imi doresc de mult timp pe cineva care sa fie constient de ceea ce sunt eu. Sa stie cum sa ma faca sa il doresc sa fie langa mine. Sa stie cum sa ma mangaie cat sa nu ma sufoce, si sa ma certe fara sa ma alunge.
Intr-o zi o sa iti povestesc TOTUL.
Si sper sa vrei sa ma asculti.
